Pe scena TEDx Baia Mare, Dr. Iulian Călin a adus o întrebare care a tulburat liniștea din sală și a provocat introspecție: este infarctul o moștenire genetică inevitabilă sau rezultatul direct al propriilor noastre alegeri? Într-un discurs lucid, susținut de fapte medicale și o vastă experiență clinică, medicul de la Centrele de Excelență Ares a răspuns cu rigoare și empatie, explicând ce ne poate salva – și ce ne poate distruge – când vine vorba despre bolile cardiovasculare.

România este țara cu cel mai ridicat procent de mortalitate din cauze cardiovasculare din Uniunea Europeană: peste 57% dintre decesele anuale sunt legate de afecțiuni ale inimii. Infarctul miocardic, boala ischemică și accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru mii de destine curmate prematur. Dar de ce? E totul scris în ADN? Sau e scris în stilul nostru de viață?

Infarctul, moștenire genetică sau consecință a alegerilor noastre – perspectiva Dr. Iulian Călin la TEDx BaiaMare

Genetica – o linie de start, nu un verdict

Dr. Iulian Călin a explicat clar: genetica are un rol, dar nu este o sentință. Dacă în familie existau antecedente de infarct miocardic, mai ales la vârste tinere (sub 55 de ani în cazul bărbaților), riscul personal creștea. Predispoziția genetică putea însemna o structură vasculară vulnerabilă, un profil lipidic instabil sau tulburări metabolice transmise ereditar. Însă, conform studiilor recente, acești factori contau doar în proporție de 10-15% din riscul total.

Restul de 85-90% ținea de mediu, stil de viață, prevenție și decizii personale. „Moștenirea genetică nu e o sentință. Este doar o alarmă care te poate ajuta să acționezi mai devreme. Nu e scris în fruntea nimănui că va face infarct, dacă alege să trăiască inteligent”, a afirmat ferm Dr. Călin.

Alegerile zilnice care pun presiune pe inimă

Ceea ce ne apropia de infarct nu erau genele, ci alegerile toxice repetate zilnic: fumatul, sedentarismul, alimentația bogată în grăsimi și zahăr, lipsa somnului, stresul necontrolat, ignorarea simptomelor, evitarea controalelor medicale.

„Dacă ești un bărbat de 45-50 de ani, fumător, cu colesterolul și tensiunea arterială peste valorile normale, ai un risc de peste 10% să faci infarct în următorii 10 ani”, a avertizat Dr. Călin. Nu era o metaforă, ci o ecuație matematică folosită în medicina preventivă, calculată pe baza scorurilor de risc cardiovascular (precum SCORE sau Framingham).

Din păcate, mulți români se regăseau în acest profil de risc. Lipsa educației medicale și accesul precar la prevenție primară duceau la un fenomen în care infarctul lovea devreme și dur.

Cum se instala infarctul?

Dr. Călin a explicat, în termeni accesibili, mecanismul. În arterele coronare, care hrănesc mușchiul inimii, se formau plăci de aterom, compuse din colesterol oxidat, lipide, resturi celulare și inflamație. Aceste plăci erau instabile și puteau oricând să se rupă, moment în care organismul reacționa prin coagulare locală – formând un cheag de sânge care obtura complet artera.

Mușchiul inimii, lipsit de oxigen, murea în câteva minute. Era infarctul miocardic acut – o urgență medicală care, netratată, putea duce la stop cardiac și deces.

Primele semne – și greșelile frecvente

Românii ajungeau prea târziu la spital. „Aproape o treime dintre pacienții cu infarct suferă stop cardiac ca prim simptom”, a spus Dr. Iulian Călin. Motivul? Ignorarea semnalelor de alarmă: durerea toracică intensă, apăsătoare, dificultatea de respirație, transpirațiile reci, senzația de teamă inexplicabilă, oboseala cronică, durerile care iradiază în maxilar, în spate sau pe brațul stâng.

Mulți credeau că aveau o problemă digestivă, că era de la oboseală sau stres. Alții ezitau să sune la 112. Această întârziere costa vieți. Dacă pacientul nu ajungea într-un centru de cardiologie intervențională în primele 1-2 ore, șansele scădeau dramatic.

Cardiologia intervențională – salvarea fără bisturiu

În prezent, infarctul putea fi tratat rapid, fără operație pe cord deschis. Dr. Călin a detaliat cu pasiune acest progres: angioplastia coronariană. Printr-un cateter introdus într-o arteră de la încheietura mâinii sau inghinal, echipa medicală ajungea direct în inima pacientului. Acolo, cu ajutorul unui balon și al unui stent, desfundau artera blocată.

Intervenția dura 30-40 de minute, pacientul era conștient, nu se tăia, nu se oprea inima, nu exista cicatrice. „Această tehnologie a redus mortalitatea în spital de la 40% la 5%”, a subliniat medicul. Dar cheia era accesul rapid la tratament. Iar accesul depindea de conștientizarea simptomelor și apelarea de urgență a serviciilor medicale.

Infarctul este (mai ales) despre prevenție

Mesajul lui Dr. Iulian Călin a fost clar: infarctul nu trebuia tratat doar ca urgență, ci ca efectul unui lanț de comportamente riscante care puteau fi prevenite. Educația medicală era prima linie de apărare.

Ce puteam face concret?

• Renunțarea la fumat – înjumătățea riscul în primii 2 ani
• Controlul tensiunii arteriale – țintă sub 140/90 mmHg
• Măsurarea periodică a colesterolului – LDL sub 100 mg/dl la persoanele sănătoase, sub 70 la cele cu risc
• Monitorizarea glicemiei și a greutății corporale
  
• Exercițiul fizic regulat – minimum 30 de minute pe zi
• Alimentație echilibrată – bogată în legume, pește, grăsimi sănătoase
• Controale cardiologice regulate, mai ales dacă existau factori de risc

„Este mult mai ușor să previi decât să tratezi un infarct. Și infinit mai ieftin, emoțional și financiar”, a avertizat medicul.

Moșteneai riscul, nu destinul

La TEDx Baia Mare, Dr. Iulian Călin a demontat cu fapte mitul că infarctul „este scris în stele”. Aveam poate o predispoziție, dar ceea ce făceam cu ea era, în mare măsură, alegerea noastră.

„Existau persoane care au moștenit o inimă vulnerabilă, dar care trăiesc până la 90 de ani fără infarct, pentru că și-au controlat stilul de viață. Și existau persoane cu un ADN impecabil, care ajungeau la urgențe la 40 de ani, pentru că au ignorat toți factorii de risc”, a explicat medicul.

O lecție despre responsabilitate

Discursul Dr. Iulian Călin a fost mai mult decât o prelegere medicală. A fost o lecție despre responsabilitate, conștiență și grija față de sine. Nu puteam alege totul în viață, dar puteam alege să nu punem benzină proastă într-un motor atât de perfect cum este inima umană.

„Nu există prevenție fără implicare personală. Sănătatea inimii începe în fiecare dimineață, la micul dejun. Continuă cu fiecare pas făcut în plus. Cu fiecare analiză făcută la timp. Cu fiecare alegere responsabilă, chiar și atunci când pare banală”, a spus medicul.

Cine este Dr. Iulian Călin?

Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Dr. Călin își începe cariera în 2010 și se specializează în cardiologie intervențională în cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare CC Iliescu. Din 2022, este Director Medical al Centrelor de Excelență Ares. Sub coordonarea sa, echipele efectuează anual mii de proceduri salvatoare, iar medicul însuși este implicat în premiere medicale naționale.

Este un promotor fervent al prevenției, al educației și al empatiei în actul medical. Iar pe scena TEDx Baia Mare, vocea lui nu este doar cea a unui specialist, ci a unui om care a văzut prea multe inimi oprite – și care știe că multe dintre ele ar fi putut fi salvate.

În final, întrebarea rămâne deschisă: infarctul este o moștenire sau o alegere? Dacă îl asculți pe Dr. Iulian Călin, vei înțelege că, de cele mai multe ori, este alegerea de a nu asculta. De a nu preveni. De a nu schimba nimic până nu e prea târziu. Dar vestea bună este că această alegere poate fi schimbată – chiar azi.